În contextul menținerii riscurilor în sectoarele energetic și hidrologic, starea de alertă în sectorul energetic și starea de alertă hidrologică au fost prelungite cu încă 30 de zile, începând cu 27 august 2026. Prelungirea este o măsură de prevenire, care permite autorităților să acționeze mai rapid dacă situația din țară sau din regiune se agravează.

În sectorul energetic, starea de alertă ne permite să urmărim permanent stocurile de carburanți și livrările din import, să eliminăm mai repede eventualele blocaje administrative sau de transport și să asigurăm energia electrică necesară, inclusiv în orele în care consumul este cel mai mare. 

În sectorul hidrologic, prioritatea este ca populația, spitalele, școlile și instituțiile sociale să aibă apă potabilă. Starea de alertă permite monitorizarea zilnică a cantităților de apă captate și distribuite, oprirea captărilor neautorizate, identificarea și pregătirea sondelor care pot fi folosite ca surse alternative și aprovizionarea cu cisterne a localităților în care alimentarea cu apă ar putea fi întreruptă.

Prin urmare, menținerea stărilor de alertă ne ajută să păstrăm accesul populației și al economiei la apă, energie electrică și carburanți, în pofida situației dificile din regiune. Deciziile Comisiei Naționale de Management al Crizelor oferă autorităților mecanisme mai rapide și proceduri mai flexibile pentru a preveni problemele și a interveni înainte ca acestea să afecteze populația și serviciile esențiale.

Subiectele de bază examinate de Comisie au fost:

• situația aprovizionării cu produse petroliere și energie electrică, precum și măsurile necesare pentru consolidarea rezilienței sistemului energetic;

• situația hidrologică la nivel național și măsurile necesare pentru economisirea resurselor de apă și asigurarea continuității alimentării populației și a serviciilor esențiale.

Datele prezentate arată că aprovizionarea cu energie, carburanți și apă este asigurată în prezent. În sectorul produselor petroliere, dinamica stocurilor este pozitivă și situația se menține la un nivel acceptabil. Totuși, riscurile logistice și regionale persistă, iar marja de siguranță din sectoarele electroenergetic și hidrologic rămâne redusă.

Stocurile de carburanți sunt în creștere, însă riscurile logistice se mențin

Datele actualizate prezentate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică indică, la 25 august, stocuri disponibile de aproximativ 11,8 zile de consum pentru benzină și 8,4 zile pentru motorină. Comparativ cu luna iulie, când stocurile comerciale de motorină acopereau 6,9 zile de consum, nivelul de acoperire a crescut cu 1,5 zile.

O evoluție este înregistrată în rețeaua de distribuție. Dacă la 18 august lipsa temporară a motorinei era raportată la 58 de stații de alimentare, la 26 august numărul acestora a scăzut la 33.

Per ansamblu, dinamica stocurilor este pozitivă, iar situația aprovizionării cu produse petroliere se menține la un nivel acceptabil. Autoritățile continuă însă monitorizarea, în condițiile în care refacerea stocurilor este afectată de evoluțiile de pe piețele internaționale și de dificultățile logistice din regiune.

Nivelul scăzut al Dunării a redus capacitatea de transport a unei barje de la 2.000-2.500 de tone la aproximativ 900 de tone. Pentru transportarea aceluiași volum de carburanți sunt necesare de peste două ori mai multe curse, iar durata livrărilor a ajuns să depășească două săptămâni.

Menținerea stării de alertă permite autorităților să monitorizeze în continuare stocurile și fluxurile de import și să intervină rapid în cazul apariției unor noi blocaje administrative, logistice sau regionale.

Republica Moldova importă până la 79% din necesarul de energie electrică

În funcție de consum, importurile acoperă între 58% și 79% din necesarul zilnic de energie electrică al Republicii Moldova.

În același timp, din cauza secetei, producția hidroelectrică regională din primul semestru al anului 2026 a fost cu 55% sub media perioadei 2021-2025. În orele de consum maxim, prețul energiei electrice a depășit 3.000 de lei pentru un MWh.

Prin măsurile adoptate, autoritățile urmăresc să accelereze dezvoltarea capacităților interne de producere și stocare a energiei electrice, să elimine blocajele administrative și să reducă presiunea asupra sistemului în orele de consum maxim.

Mai exact, pentru consolidarea rezilienței sistemului energetic, au fost adoptate următoarele măsuri:

1. Examinarea prioritară a investițiilor în producerea și stocarea energiei electrice. Solicitările de aprobare prealabilă a investițiilor în proiecte de producere și stocare a energiei vor fi examinate cu prioritate. Măsura urmărește reducerea termenelor administrative și punerea mai rapidă în funcțiune a noilor capacități energetice.

2. Accelerarea punerii în funcțiune a centralelor eoliene și fotovoltaice. Pe durata stării de alertă, centralele eoliene și fotovoltaice care includ instalații de stocare în același amplasament și care urmează să fie date în exploatare până la expirarea stării de alertă vor fi exceptate de la procedura de autorizare prevăzută de Legea cu privire la energia electrică, cu informarea Comisiei de autorizare.

3. Prelungirea avizelor de racordare pentru proiectele aflate în construcție. Avizele de racordare care au expirat în luna iulie sau expiră în perioada stării de alertă vor putea fi prelungite, în condițiile stabilite de Comisie. Cererile vor fi examinate în termen de cinci zile, iar prelungirea va putea fi acordată pentru cel mult trei luni, fără posibilitatea unei noi prelungiri. Solicitantul va trebui să își asume în scris punerea sub tensiune a centralei în termenul acordat.

4. Crearea unor condiții flexibile pentru dezvoltarea capacităților de stocare. Pentru cererile depuse până la 15 septembrie 2026, operatorii de sistem vor putea emite avize de racordare pentru instalații de stocare cu o putere totală cumulată de până la 200 MW, în zonele în care nu există congestii efective ale rețelei. Mecanismul vizează instalații cu o putere de cel puțin 1 MW și o capacitate de stocare mai mare de 2 MWh. Avizele vor fi valabile cel mult șase luni, fără posibilitatea prelungirii.

Pentru a evita presiunile suplimentare asupra sistemului în orele de consum maxim, încărcarea instalațiilor de stocare din rețeaua electrică nu va fi permisă în intervalele 06:00–09:00 și 18:00–23:00.

5. Examinarea prioritară a documentației pentru proiectele energetice. Documentația urbanistică și de proiect pentru centralele fotovoltaice, centralele eoliene și instalațiile de stocare va fi examinată cu prioritate. Autoritatea Aeronautică Civilă va examina prioritar și solicitările privind amplasarea centralelor eoliene în zonele cu servituți aeronautice.

6. Vămuirea prioritară a echipamentelor energetice. Serviciul Vamal va institui un culoar dedicat pentru vămuirea generatoarelor, transformatoarelor, invertoarelor, cablurilor, sistemelor de stocare și a altor echipamente destinate proiectelor de energie regenerabilă. Măsura va reduce timpul necesar pentru aducerea și instalarea echipamentelor în Republica Moldova.

7. Reducerea consumului pentru iluminatul public. Autoritățile publice locale vor reduce, în limitele posibilităților tehnice, cu cel puțin 50% consumul de energie electrică destinat iluminatului public. Măsura completează acțiunile de economisire instituite anterior și urmărește reducerea consumului în condițiile disponibilității limitate a energiei pe piețele regionale.

Pentru detalii, consultați Decizia nr. 6 a Comisiei Naționale de Management al Crizelor.

Noi măsuri pentru economisirea și protejarea resurselor de apă

În sectorul hidrologic, datele prezentate Comisiei arată că precipitațiile recente nu au fost suficiente pentru refacerea rezervelor de apă.

La lacul de acumulare Nistrean, nivelul apei a coborât la 112,40 metri, fiind cu 8,60 metri sub nivelul normal de retenție. Aportul din amonte este de numai 15 metri cubi pe secundă, în timp ce, pentru menținerea debitului ecologic în aval, sunt deversați 75 de metri cubi pe secundă.

La lacul Costești–Stânca, nivelul apei este cu 6,61 metri sub limita normală.

Pe râurile Vilia, Draghiște, Cubolta, Ciulucul Mic și Botna se menține Codul Roșu. Debitele au scăzut la aproximativ 10% din valorile medii multianuale, iar pe unele sectoare există riscul de secare completă.

La stația de pompare Coșernița, care asigură alimentarea cu apă a municipiului Chișinău și a suburbiilor, nivelul apei a coborât la 8,34 metri.

În aceste condiții, Comisia a aprobat măsuri suplimentare pentru utilizarea rațională a apei, identificarea surselor alternative și prevenirea întreruperilor în alimentarea populației și a obiectivelor de importanță critică. 

Mai exact, au fost adoptate următoarele măsuri:

1. Monitorizarea zilnică a captării și distribuirii apei. Operatorii serviciilor publice de alimentare cu apă vor monitoriza zilnic volumele captate și distribuite, vor identifica și remedia pierderile din rețele și vor asigura rezervele necesare pentru funcționarea continuă a sistemelor. Autoritățile competente vor fi informate imediat dacă apare riscul unor dificultăți în alimentarea cu apă.

2. Inventarierea surselor subterane și alternative de apă. Până la 15 septembrie 2026, autoritățile publice locale vor prezenta inventarul tehnic complet al sondelor, fântânilor de mare adâncime și al altor surse alternative. Inventarul va include starea de exploatare a acestora și necesarul logistic estimat pentru aprovizionarea de rezervă a populației și a obiectivelor de importanță critică.

3. Pregătirea planurilor de continuitate a alimentării cu apă. În localitățile în care există riscul afectării alimentării cu apă, operatorii și autoritățile publice locale vor elabora și vor activa planuri de continuitate. Acestea vor identifica sursele alternative și modalitățile de aprovizionare de urgență.

4. Limitarea irigării spațiilor verzi publice. Irigarea va fi permisă doar în cazurile strict necesare, în intervalele cu evaporare redusă și, prioritar, prin utilizarea apei nepotabile sau a altor surse alternative.

5. Interzicerea utilizării apei potabile pentru irigații. Apa potabilă nu va putea fi utilizată pentru irigarea culturilor. Irigarea va fi limitată sau realizată conform unui program elaborat de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, cu prioritate pentru culturile în cazul cărora întreruperea irigării poate provoca pierderi ireversibile.

6. Reducerea consumului de apă în activitățile economice. Întreprinderile vor aplica măsuri de economisire și vor recircula sau reutiliza apa în procesele tehnologice, acolo unde acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic și nu generează riscuri pentru sănătatea populației sau pentru mediu.

Pentru detalii, consultați Decizia nr. 7 a Comisiei Naționale de Management al Crizelor.

Măsurile adoptate completează deciziile aprobate anterior de Comisia Națională de Management al Crizelor și urmăresc consolidarea capacității statului de a gestiona riscurile regionale, protejarea populației și asigurarea continuității serviciilor vitale pe durata stărilor de alertă.

Comisia Națională de Management al Crizelor reprezintă mecanismul național prin care autoritățile statului analizează integrat situațiile de criză, coordonează răspunsul instituțional și adoptă decizii rapide pentru protejarea populației, a infrastructurii critice și a continuității serviciilor esențiale.

Nerespectarea deciziilor Comisiei atrage răspundere în conformitate cu legislația.

Secretariatul Comisiei este asigurat de Centrul Național de Management al Crizelor, entitatea responsabilă de monitorizarea implementării deciziilor Comisiei, colectarea informațiilor privind stadiul executării acestora, elaborarea rapoartelor privind nivelul de realizare a măsurilor și informarea Comisiei despre necesitatea adoptării unor măsuri suplimentare.

Cabinetul de Miniștri a aprobat astăzi Hotărârea Guvernului 422/2026 privind cadrul național de analiză integrată și gestionare a riscurilor la adresa securității naționale, prin care instituim, pentru prima dată în Republica Moldova, un mecanism național unitar pentru identificarea, analiza, evaluarea și monitorizarea riscurilor, prin aprobarea Metodologiei Evaluării Naționale de Risc la adresa securității naționale.

În ultimii ani, Republica Moldova s-a confruntat cu un spectru larg de provocări, inclusiv crize energetice, fenomene meteorologice extreme, incidente de mediu, atacuri cibernetice și riscuri la adresa infrastructurilor critice care au afectat direct cetățenii, economia și funcționarea serviciilor publice. Aceste experiențe au demonstrat că protecția populației nu depinde doar de capacitatea statului de a interveni atunci când apare o criză, dar, în primul rând, de capacitatea de a identifica din timp riscurile și de a acționa preventiv.

Astăzi, evaluările de risc sunt realizate de instituții prin metodologii diferite, ceea ce face dificilă obținerea unei imagini naționale complete și stabilirea acelor top-priorități naționale. HG aprobată schimbă această abordare.

Metodologia stabilește un proces unic pentru toate autoritățile publice: identificarea și clasificarea riscurilor, elaborarea unei liste prioritare de riscuri, întocmirea fișelor standardizate, administrarea Registrului Național al Riscurilor și elaborarea periodică a Raportului de Evaluare Națională de Risc. Pentru prima dată, toate domeniile - de la energie și sănătate până la securitate cibernetică, infrastructuri critice, mediu sau apărare - vor utiliza aceleași reguli de evaluare, oferind statului o imagine unică și comparabilă asupra riscurilor la adresa securității naționale.

Totodată, proiectul stabilește responsabilități clare pentru fiecare actor implicat. Centrul Național de Management al Crizelor va coordona metodologic întregul proces, va administra Registrul Național al Riscurilor și va elabora Raportul de Evaluare Națională de Risc. Consiliul Național de Securitate va asigura orientarea strategică a procesului, iar ministerele și celelalte autorități publice vor identifica și gestiona riscurile din domeniile lor de competență. În același timp, operatorii infrastructurilor critice și furnizorii serviciilor esențiale vor deveni parteneri activi în consolidarea rezilienței, prin elaborarea planurilor de continuitate și schimbul de informații cu autoritățile.

Un element de bază al noului mecanism îl reprezintă prioritizarea obiectivă a riscurilor. Nu toate amenințările au aceeași gravitate sau probabilitate. Prin utilizarea unei matrice naționale de risc și a unei metodologii comune, Guvernul va putea orienta investițiile și măsurile de pregătire către domeniile unde impactul potențial este cel mai mare, fundamentând deciziile pe date și analize integrate, nu pe evaluări sectoriale izolate.

Beneficiile acestui sistem se vor reflecta direct în viața cetățenilor. Statul va putea preveni mai eficient situațiile cu impact major prin identificarea timpurie a vulnerabilităților, va proteja mai bine continuitatea serviciilor esențiale precum alimentarea cu apă, energie, comunicațiile, transportul sau serviciile medicale și sociale, va utiliza mai eficient resursele publice și va consolida cooperarea dintre autorități, administrația publică locală, mediul privat, mediul academic și societatea civilă. Totodată, noul cadru va oferi un grad mai mare de predictibilitate pentru sectorul privat, permițând operatorilor economici să își planifice mai eficient măsurile de continuitate și să își consolideze reziliența în fața riscurilor. Toate acestea contribuie la creșterea rezilienței naționale și la consolidarea încrederii cetățenilor și a mediului de afaceri într-un stat care anticipează riscurile.

De asemenea, evaluarea națională de risc nu va reprezenta un singur exercițiu, dar un proces continuu. Aceasta va fi actualizată o dată la cinci ani sau ori de câte ori mediul de securitate se modifică semnificativ, astfel încât politicile publice și măsurile de protecție să rămână adaptate noilor provocări.

În esență, acest proiect nu introduce birocrație suplimentară, dar creează un sistem comun acolo unde astăzi există abordări fragmentate, oferind Guvernului un instrument modern pentru prioritizarea investițiilor și consolidând capacitatea statului de a proteja populația, economia și funcționarea serviciilor vitale înainte ca riscurile să se transforme în crize. Totodată, prin adoptarea acestui cadru, Republica Moldova își consolidează capacitatea instituțională în domeniul managementului riscurilor și al rezilienței, realizând un angajament inclus în Planul Național de Aderare la Uniunea Europeană și aliniindu-se la standardele și bunele practici europene.

În această seară, în intervalul de consum 21:00-23:00, sistemul electroenergetic al Republicii Moldova se va confrunta cu un deficit estimat de energie electrică. Pentru ora 21:00 – 22:00 este prognozat un deficit în regim comercial de aproximativ 74 MWh, iar pentru ora 22:00 – 23:00 de aproximativ 56 MWh.

Întreaga regiune se confruntă cu efectele valului de caniculă. Consumul de energie electrică a crescut considerabil, în timp ce producția este afectată și de condițiile meteorologice. Debitul foarte scăzut al Dunării reduce capacitatea mai multor centrale electrice de a funcționa la parametri normali, deoarece apa este esențială pentru răcirea instalațiilor. Republica Moldova face parte din piața regională de energie și depinde de importuri, astfel încât atunci când există un deficit în regiune, acesta influențează și cantitățile de energie pe care le putem procura.

Până la închiderea piețelor de energie, autoritățile și operatorii sistemului au întreprins toate demersurile posibile pentru procurarea energiei necesare. Astfel, Moldelectrica va utiliza mecanismele de energie de avarie pentru a menține funcționarea stabilă a sistemului electroenergetic.

Autoritățile depun toate eforturile pentru a asigura energia necesară Republicii Moldova și va utiliza inclusiv mecanismele de energie de avarie pentru menținerea stabilității sistemului. Totuși, în această seară, reducerea voluntară a consumului de către fiecare dintre noi poate face diferența. Împreună putem reduce presiunea asupra sistemului și limita necesitatea unor măsuri suplimentare care pot fi și mai costisitoare.

Cum pot contribui cetățenii (21:00-23:00): 
- stingeți luminile și aparatele electrice pe care nu le utilizați; 
- amânați folosirea mașinilor de spălat, uscătoarelor, cuptoarelor electrice și a altor electrocasnice cu consum ridicat; 
- limitați utilizarea aparatelor de aer condiționat la strictul necesar; 
- dacă este posibil, evitați utilizarea ascensoarelor.

De asemenea, cetățenii sunt îndemnați să ia măsuri minime de pregătire pentru eventuale întreruperi temporare ale energiei electrice, inclusiv asigurarea surselor alternative de iluminat, încărcarea dispozitivelor mobile și evitarea utilizării echipamentelor electrice în așa condiții de risc.

Reamintim că, prin Decizia Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 3 august 2026, au fost aprobate măsuri de reducere a consumului de energie electrică, aplicabile  administratorilor clădirilor publice și ai spațiilor comerciale; întreprinderilor cu procese de producție energofage; operatorilor serviciilor de alimentare cu apă și canalizare; autorităților publice centrale și locale; precum și administratorilor blocurilor locative și ai clădirilor dotate cu ascensoare. Măsurile pot fi consultate aici: https://cnmc.gov.md/sites/default/files/Decizie_CNMC_3_copie.pdf 

Fiecare kilowatt-oră economisit contribuie la reducerea presiunii asupra sistemului și ajută la menținerea alimentării cu energie electrică pentru întreaga țară.

Serviciile esențiale vor funcționa în continuare în regim normal. Instituțiile medicale, serviciile de urgență, infrastructura critică și celelalte servicii indispensabile pentru populație beneficiază de măsurile necesare pentru asigurarea continuității activității.

Autoritățile și operatorii sistemului energetic monitorizează permanent situația și depun toate eforturile pentru a reduce impactul asupra consumatorilor.

În urma instituirii la 28 iulie a stării de alertă în sectorul energetic și a stării de alertă hidrologice și reieșind din evoluțiile contextului regional cu impact asupra Republicii Moldova, a fost convocată Comisia Națională de Management al Crizelor.

Subiectele de bază a Comisiei Naționale de Management al Crizelor au fost:
-    Securitatea aprovizionării cu energie electrică, în contextul diminuării capacităților regionale de producere, și măsurile necesare pentru prevenirea și gestionarea acestora.
-    Situația hidrologică pe râul Nistru, ca urmare a ședinței Comisiei Nistrene din 31 iulie 2026, precum și măsurile necesare pentru diminuarea impactului.

În cadrul ședinței au fost examinate evaluările actualizate prezentate de Centrul Național de Management al Crizelor în baza celor înaintate de Ministerul Energiei și Ministerul Mediului privind evoluția riscurilor, precum și stadiul implementării măsurilor adoptate în prima ședință a Comisiei. Analizele au evidențiat necesitatea completării măsurilor preventive, pe fondul reducerii disponibilității energiei electrice în regiune, determinată de diminuarea producției hidroenergetice și nucleare în statele vecine, precum și al agravării deficitului hidrologic în bazinul fluviului Nistru.

Prin măsurile adoptate, autoritățile urmăresc să prevină apariția unor perturbări bruște în aprovizionarea cu energie electrică și apă, să asigure disponibilitatea resurselor pentru populație și economie, să încurajeze un consum responsabil în perioadele de vârf și să mențină funcționarea normală a serviciilor vitale.

Mai exact, pentru reducerea riscurilor privind alimentarea cu energie electrică și consolidarea capacității de răspuns a sistemului energetic, au fost adoptate următoarele măsuri:
1.    Protejarea resurselor de energie electrică disponibile în orele de consum maxim. Î.S. „Moldelectrica” va suspenda exporturile comerciale de energie electrică în intervalul 18:00-22:00, cu excepția cantităților necesare pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public, pentru a asigura prioritar necesarul intern. Măsura reduce riscul apariției unui deficit în orele critice și contribuie la evitarea întreruperilor de alimentare pentru populație și serviciile esențiale.
2.    Accelerarea dezvoltării capacităților de stocare și producere a energiei. Procedurile pentru conectarea bateriilor de stocare și a noilor centrale din surse regenerabile vor fi accelerate, astfel încât Republica Moldova să poată produce și stoca mai multă energie proprie și să depindă mai puțin de evoluțiile de pe piețele regionale. Pe termen imediat și mediu, măsura contribuie la reducerea dependenței de importuri și la creșterea rezilienței sistemului energetic național.
3.    Diversificarea surselor de aprovizionare cu energie electrică. S.A. „Energocom” va identifica și contracta surse alternative de aprovizionare, pentru ca Republica Moldova să poată acoperi necesarul de consum chiar dacă disponibilitatea energiei pe piețele regionale se reduce. Diversificarea surselor limitează riscul de penurie și contribuie la menținerea unei aprovizionări stabile.
4.    Consolidarea cooperării regionale. Î.S. „Moldelectrica” va intensifica consultările operative cu operatorii de transport ai energiei electrice din România și Ucraina pentru gestionarea eficientă a situației și activarea, la necesitate, a mecanismelor de ajutor de avarie. Astfel, operatorii sistemelor energetice vor colabora permanent pentru a reacționa rapid dacă apar probleme în regiune și pentru a putea beneficia, la nevoie, de sprijin reciproc în situații de urgență.
5.    Reducerea consumului de energie electrică în orele de vârf. Au fost instituite măsuri temporare de economisire a energiei în intervalele 06:00-09:00 și 18:00-23:00, aplicabile autorităților publice, spațiilor comerciale, operatorilor economici și altor categorii de consumatori. Astfel, se evită suprasolicitarea rețelei, se reduc costurile generate de procurarea energiei de avarie și se diminuează riscul apariției unor întreruperi ale alimentării cu energie electrică.

Pentru detalii accesați aici Decizia nr. 3 a Comisiei Naționale de Management a Crizelor. 

În contextul agravării deficitului hidrologic și al diminuării debitelor fluviului Nistru, Comisia a decis completarea măsurilor pentru protejarea resurselor de apă și asigurarea continuității serviciilor publice de alimentare cu apă.

Astfel, au fost adoptate următoarele măsuri:
1.    Limitarea utilizărilor neesențiale ale apei. Utilizarea apei pentru activități recreative și alte consumuri neesențiale va fi limitată, astfel încât resursele disponibile să fie suficiente pentru populație, spitale, școli și celelalte servicii vitale.
2.    Utilizarea responsabilă a resurselor de apă pentru agricultură. Irigarea din Nistru va fi organizată în perioadele în care se pierde mai puțină apă prin evaporare și va fi prioritizată pentru culturile importante pentru securitatea alimentară. Astfel, aceeași cantitate de apă poate fi folosită mai eficient și se va reduce presiunea asupra fluviului Nistru.
3.    Activarea surselor alternative pentru prevenirea întreruperilor în alimentare cu apă. Vor fi activate sondele de rezervă, pregătite cisternele pentru distribuirea apei și utilizate motopompele care au fost acordate astăzi din rezervele de stat, astfel încât, dacă unele surse de captare sunt afectate, alimentarea populației să poată continua, reducând riscul întreruperii furnizării apei către populație.
4.    Intensificarea monitorizării și informării publice. Debitele reduse și temperaturile ridicate pot favoriza dezvoltarea algelor și concentrarea poluanților în apă. De aceea, autoritățile vor intensifica monitorizarea calității apei pentru a identifica din timp eventualele modificări, a adapta procesele de tratare și a asigura că apa furnizată populației rămâne sigură pentru consum. Totodată, populația va fi informată periodic despre evoluția situației și recomandările necesare contribuind la protejarea sănătății publice și la evitarea dezinformării.

Pentru detalii accesați aici Decizia nr. 4 a Comisiei Naționale de Management a Crizelor.

Măsurile adoptate în cadrul celei de-a doua ședințe completează deciziile aprobate de Comisia Națională de Management al Crizelor din 28 iulie 2026 și urmăresc consolidarea capacității statului de a gestiona evoluțiile regionale, protejarea populației și asigurarea continuității serviciilor vitale pe durata stărilor de alertă.

Comisia Națională de Management al Crizelor reprezintă mecanismul național prin care autoritățile statului analizează integrat situațiile de criză, coordonează răspunsul instituțional și adoptă decizii rapide pentru protejarea populației, a infrastructurii critice și a continuității serviciilor esențiale.

Nerespectarea deciziilor Comisiei atrage răspundere în conformitate cu legislația.

Secretariatul Comisiei este asigurat de Centrul Național de Management al Crizelor, entitatea responsabilă de monitorizarea implementării deciziilor Comisiei, colectarea informațiilor privind stadiul executării acestora, elaborarea rapoartelor privind nivelul de realizare a măsurilor și informarea Comisiei privind necesitatea adoptării unor măsuri suplimentare.

Astăzi, 28 iulie 2026, a avut loc prima ședință a Comisiei Naționale de Management al Crizelor, convocată în contextul riscurilor privind securitatea aprovizionării Republicii Moldova cu produse petroliere și deteriorării situației hidrologice.

În urma evaluărilor prezentate de instituțiile responsabile și a analizei integrate realizate de Centrul Național de Management al Crizelor, Guvernul a decis instituirea stării de alertă în sectorul energetic și a stării de alertă hidrologice. Ulterior, Comisia s-a întrunit pentru coordonarea acțiunilor necesare, stabilirea măsurilor de implementare și asigurarea unui răspuns integrat la riscurile identificate.

În cadrul ședinței au fost analizate două subiecte:
- Securitatea aprovizionării Republicii Moldova cu produse petroliere, a riscurilor de piață și examinarea măsurilor de atenuare a impactului. 
- Evoluția situației hidrologice și examinarea măsurilor necesare pentru prevenirea afectării alimentării cu apă a populației și a serviciilor esențiale.

Cu scopul menținerii disponibilității carburanților pe piața internă, accelerării importurilor și prevenirii în caz de eventualitate a blocajelor în aprovizionare, au fost adoptate mai multe măsuri pentru:
1.    Menținerea fluxului de importuri de motorină. Pentru ca operatorii economici să poată continua importurile în condițiile creșterii costurilor logistice generate de criza regională, Comisia a adaptat temporar mecanismul de calcul al prețului maxim la motorina standard și a permis includerea unui adaos de 25 USD/tonă pentru acoperirea costurilor suplimentare de achiziție și transport. Pe perioada stării de alertă la calcularea de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a prețului maxim de comercializare cu amănuntul a motorinei de tip standard, se va utiliza deja valoarea medie a cotațiilor medii CIF Med Cargo. Totodată, până la 25 august 2026 a fost amânată aplicarea unor prevederi legale privind piața produselor petroliere pentru a reducere povara asupra consumatorilor.
2.    Protejarea stocurilor destinate Republicii Moldova. Pentru a asigura că produsele petroliere disponibile rămân cu prioritate pe piața internă, exportul și reexportul din Portul Internațional Liber Giurgiulești vor fi permise doar dacă stocurile depășesc pragurile de 2.500 de tone pentru benzină și 7.500 de tone pentru motorină. În același timp, combustibilul importat pentru consumul intern nu va putea fi ulterior exportat sau reexportat.
3.    Monitorizare permanentă a stocurilor. Operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești va raporta zilnic nivelul stocurilor, iar titularii de licență vor transmite zilnic informații despre cantitățile disponibile și săptămânal planurile de import al motorinei. Acest mecanism oferă autorităților o imagine în timp real asupra situației și permite intervenții rapide dacă apar riscuri pentru aprovizionare.
4.    Importuri mai rapide către Republica Moldova. Pentru reducerea timpilor de aprovizionare, Serviciul Vamal va institui coridoare dedicate pentru vămuirea produselor petroliere, iar împreună cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră va operaționaliza benzi prioritare pentru autocisternele care transportă motorină destinată Republicii Moldova. Totodată, transporturile feroviare de motorină vor beneficia de acces prioritar pe rețeaua națională. Măsurile permit ca combustibilul să ajungă mai rapid la distribuitori și, ulterior, la consumatori.
5.    Prevenirea cumpărărilor excesive. Consumatorii pot continua alimentarea la pompă cu întreaga cantitate de motorină necesară pentru umplerea rezervorului autovehiculului. În același timp, vânzarea motorinei adițional, în recipiente, este permisă doar în limita a cel mult 40 de litri. Prin excepție, această limită nu se aplică alimentării utilajelor agricole în recipiente specializate, caz în care poate fi comercializată o cantitate mai mare de 40 de litri, în funcție de necesitățile activităților agricole. Măsura are rolul de a preveni stocarea excesivă și de a asigura accesul echitabil la combustibil pentru toți consumatorii.
6.    Asigurarea continuității aprovizionării. În situația în care stocurile produselor petroliere standard se epuizează, stațiile de alimentare vor putea comercializa și alte tipuri de produse petroliere principale. Această flexibilitate reduce riscul întreruperii aprovizionării și permite menținerea activității stațiilor de alimentare.
7.    Statul reduce propriul consum. Autoritățile publice centrale și locale vor reduce cu cel puțin 20% consumul de carburanți față de perioada similară a anului 2025, prin optimizarea deplasărilor de serviciu, utilizarea ședințelor online și prioritizarea transportului public acolo unde este posibil. Scopul este economisirea resurselor fără afectarea serviciilor publice esențiale și fără impunerea unor restricții pentru populație. 

Pentru detalii accesați aici Decizia nr. 1 a Comisiei Naționale de Management a Crizelor.

Pentru a proteja resursele de apă disponibile, de a asigura alimentarea continuă cu apă a populației și funcționarea serviciilor vitale, au fost adoptate mai multe măsuri pentru:
1.    Prevenirea consumului excesiv și a utilizării neautorizate a apei. Inspectoratul pentru Protecția Mediului va intensifica verificările privind respectarea condițiilor de utilizare a apei și va interveni pentru prevenirea captărilor ilegale, depășirii volumelor autorizate și utilizării iraționale a resurselor de apă. Măsura onibile și utilizarea responsabilă a acestora pe durata stării de alertă.
2.    Pregătirea și utilizarea surselor alternative de apă. Autoritățile locale, împreună cu operatorii serviciilor de alimentare cu apă, vor inventaria sursele alternative și de rezervă, vor verifica starea tehnică a sondelor existente și, după caz, vor investi în reabilitarea și echiparea acestora. Scopul este ca, în cazul reducerii debitului Nistrului, populația să poată fi alimentată temporar din surse alternative, cu respectarea cerințelor sanitare.
3.    Asigurarea continuității alimentării cu apă. Dacă reducerea debitului Nistrului afectează funcționarea stațiilor de captare, autoritățile și operatorii vor introduce, gradual și proporțional, programe temporare de furnizare și măsuri de limitare a consumurilor secundare. În același timp, instituțiile medicale, cele sociale, unitățile de învățământ și alte obiective de importanță critică vor avea prioritate la alimentarea cu apă, iar localitățile afectate vor putea fi aprovizionate prin cisterne, rezervoare mobile și alte surse de rezervă.
4.    Prioritizarea utilizării apei pentru necesitățile de bază. În funcție de evoluția situației hidrologice, resursele de apă vor fi utilizate cu prioritate pentru alimentarea populației cu apă potabilă, necesitățile sanitare și menținerea debitului ecologic necesar protejării ecosistemelor acvatice. Dacă situația se agravează, utilizarea apei pentru activități secundare, precum irigarea, procesele industriale sau spălarea suprafețelor, va putea fi limitată temporar și gradual.
5.    Monitorizarea permanentă a situației hidrologice și a alimentării cu apă. Ministerul Mediului, împreună cu instituțiile responsabile și autoritățile administrației publice locale cu operatorii sistemelor publice de alimentare cu apă vor monitoriza permanent funcționarea sistemelor de alimentare, debitul, nivelul și volumul apei din fluviul Nistru, precum și calitatea acesteia, în special în zonele de captare destinate consumului uman, raportând imediat orice risc de reducere sau întrerupere a serviciului. Acest mecanism oferă autorităților o imagine în timp real asupra situației, permite identificarea timpurie a riscurilor generate de reducerea debitului și deteriorarea calității apei și facilitează intervenții rapide pentru prevenirea disfuncționalităților în alimentarea populației cu apă potabilă.
6.    Informarea populației și protejarea sănătății publice. Ministerul Sănătății va supraveghea permanent calitatea apei pentru consumul uman și va evalua riscurile pentru sănătatea populației, iar autoritățile publice locale și operatorii vor informa constant cetățenii despre evoluția situației, eventualele restricții și măsurile de economisire a apei. 
Măsurile adoptate sunt preventive și vor fi aplicate pe durata stărilor de alertă. 

Pentru detalii accesați aici Decizia nr. 2 a Comisiei Naționale de Management a Crizelor.

Comisia Națională de Management al Crizelor reprezintă mecanismul național prin care autoritățile statului analizează integrat situațiile de criză, coordonează răspunsul instituțional și adoptă decizii rapide pentru protejarea populației, a infrastructurii critice și a continuității serviciilor esențiale.

Nerespectarea deciziilor Comisiei atrage răspundere în conformitate cu legislația.

Secretariatul Comisiei este asigurat de Centrul Național de Management al Crizelor, entitatea responsabilă de monitorizarea implementării deciziilor Comisiei, colectarea informațiilor privind stadiul executării acestora, elaborarea rapoartelor privind nivelul de realizare a măsurilor și informarea Comisiei privind necesitatea adoptării unor măsuri suplimentare.