Prima ședință a Comisiei Naționale de Management al Crizelor: măsuri coordonate pentru consolidarea securității energetice și protejarea alimentării cu apă
Astăzi, 28 iulie 2026, a avut loc prima ședință a Comisiei Naționale de Management al Crizelor, convocată în contextul riscurilor privind securitatea aprovizionării Republicii Moldova cu produse petroliere și deteriorării situației hidrologice.
În urma evaluărilor prezentate de instituțiile responsabile și a analizei integrate realizate de Centrul Național de Management al Crizelor, Guvernul a decis instituirea stării de alertă în sectorul energetic și a stării de alertă hidrologice. Ulterior, Comisia s-a întrunit pentru coordonarea acțiunilor necesare, stabilirea măsurilor de implementare și asigurarea unui răspuns integrat la riscurile identificate.
În cadrul ședinței au fost analizate două subiecte:
- Securitatea aprovizionării Republicii Moldova cu produse petroliere, a riscurilor de piață și examinarea măsurilor de atenuare a impactului.
- Evoluția situației hidrologice și examinarea măsurilor necesare pentru prevenirea afectării alimentării cu apă a populației și a serviciilor esențiale.
Cu scopul menținerii disponibilității carburanților pe piața internă, accelerării importurilor și prevenirii în caz de eventualitate a blocajelor în aprovizionare, au fost adoptate mai multe măsuri pentru:
1. Menținerea fluxului de importuri de motorină. Pentru ca operatorii economici să poată continua importurile în condițiile creșterii costurilor logistice generate de criza regională, Comisia a adaptat temporar mecanismul de calcul al prețului maxim la motorina standard și a permis includerea unui adaos de 25 USD/tonă pentru acoperirea costurilor suplimentare de achiziție și transport. Pe perioada stării de alertă la calcularea de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a prețului maxim de comercializare cu amănuntul a motorinei de tip standard, se va utiliza deja valoarea medie a cotațiilor medii CIF Med Cargo. Totodată, până la 25 august 2026 a fost amânată aplicarea unor prevederi legale privind piața produselor petroliere pentru a reducere povara asupra consumatorilor.
2. Protejarea stocurilor destinate Republicii Moldova. Pentru a asigura că produsele petroliere disponibile rămân cu prioritate pe piața internă, exportul și reexportul din Portul Internațional Liber Giurgiulești vor fi permise doar dacă stocurile depășesc pragurile de 2.500 de tone pentru benzină și 7.500 de tone pentru motorină. În același timp, combustibilul importat pentru consumul intern nu va putea fi ulterior exportat sau reexportat.
3. Monitorizare permanentă a stocurilor. Operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești va raporta zilnic nivelul stocurilor, iar titularii de licență vor transmite zilnic informații despre cantitățile disponibile și săptămânal planurile de import al motorinei. Acest mecanism oferă autorităților o imagine în timp real asupra situației și permite intervenții rapide dacă apar riscuri pentru aprovizionare.
4. Importuri mai rapide către Republica Moldova. Pentru reducerea timpilor de aprovizionare, Serviciul Vamal va institui coridoare dedicate pentru vămuirea produselor petroliere, iar împreună cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră va operaționaliza benzi prioritare pentru autocisternele care transportă motorină destinată Republicii Moldova. Totodată, transporturile feroviare de motorină vor beneficia de acces prioritar pe rețeaua națională. Măsurile permit ca combustibilul să ajungă mai rapid la distribuitori și, ulterior, la consumatori.
5. Prevenirea cumpărărilor excesive. Consumatorii pot continua alimentarea la pompă cu întreaga cantitate de motorină necesară pentru umplerea rezervorului autovehiculului. În același timp, vânzarea motorinei adițional, în recipiente, este permisă doar în limita a cel mult 40 de litri. Prin excepție, această limită nu se aplică alimentării utilajelor agricole în recipiente specializate, caz în care poate fi comercializată o cantitate mai mare de 40 de litri, în funcție de necesitățile activităților agricole. Măsura are rolul de a preveni stocarea excesivă și de a asigura accesul echitabil la combustibil pentru toți consumatorii.
6. Asigurarea continuității aprovizionării. În situația în care stocurile produselor petroliere standard se epuizează, stațiile de alimentare vor putea comercializa și alte tipuri de produse petroliere principale. Această flexibilitate reduce riscul întreruperii aprovizionării și permite menținerea activității stațiilor de alimentare.
7. Statul reduce propriul consum. Autoritățile publice centrale și locale vor reduce cu cel puțin 20% consumul de carburanți față de perioada similară a anului 2025, prin optimizarea deplasărilor de serviciu, utilizarea ședințelor online și prioritizarea transportului public acolo unde este posibil. Scopul este economisirea resurselor fără afectarea serviciilor publice esențiale și fără impunerea unor restricții pentru populație.
Pentru detalii accesați aici Decizia nr. 1 a Comisiei Naționale de Management a Crizelor.
Pentru a proteja resursele de apă disponibile, de a asigura alimentarea continuă cu apă a populației și funcționarea serviciilor vitale, au fost adoptate mai multe măsuri pentru:
1. Prevenirea consumului excesiv și a utilizării neautorizate a apei. Inspectoratul pentru Protecția Mediului va intensifica verificările privind respectarea condițiilor de utilizare a apei și va interveni pentru prevenirea captărilor ilegale, depășirii volumelor autorizate și utilizării iraționale a resurselor de apă. Măsura onibile și utilizarea responsabilă a acestora pe durata stării de alertă.
2. Pregătirea și utilizarea surselor alternative de apă. Autoritățile locale, împreună cu operatorii serviciilor de alimentare cu apă, vor inventaria sursele alternative și de rezervă, vor verifica starea tehnică a sondelor existente și, după caz, vor investi în reabilitarea și echiparea acestora. Scopul este ca, în cazul reducerii debitului Nistrului, populația să poată fi alimentată temporar din surse alternative, cu respectarea cerințelor sanitare.
3. Asigurarea continuității alimentării cu apă. Dacă reducerea debitului Nistrului afectează funcționarea stațiilor de captare, autoritățile și operatorii vor introduce, gradual și proporțional, programe temporare de furnizare și măsuri de limitare a consumurilor secundare. În același timp, instituțiile medicale, cele sociale, unitățile de învățământ și alte obiective de importanță critică vor avea prioritate la alimentarea cu apă, iar localitățile afectate vor putea fi aprovizionate prin cisterne, rezervoare mobile și alte surse de rezervă.
4. Prioritizarea utilizării apei pentru necesitățile de bază. În funcție de evoluția situației hidrologice, resursele de apă vor fi utilizate cu prioritate pentru alimentarea populației cu apă potabilă, necesitățile sanitare și menținerea debitului ecologic necesar protejării ecosistemelor acvatice. Dacă situația se agravează, utilizarea apei pentru activități secundare, precum irigarea, procesele industriale sau spălarea suprafețelor, va putea fi limitată temporar și gradual.
5. Monitorizarea permanentă a situației hidrologice și a alimentării cu apă. Ministerul Mediului, împreună cu instituțiile responsabile și autoritățile administrației publice locale cu operatorii sistemelor publice de alimentare cu apă vor monitoriza permanent funcționarea sistemelor de alimentare, debitul, nivelul și volumul apei din fluviul Nistru, precum și calitatea acesteia, în special în zonele de captare destinate consumului uman, raportând imediat orice risc de reducere sau întrerupere a serviciului. Acest mecanism oferă autorităților o imagine în timp real asupra situației, permite identificarea timpurie a riscurilor generate de reducerea debitului și deteriorarea calității apei și facilitează intervenții rapide pentru prevenirea disfuncționalităților în alimentarea populației cu apă potabilă.
6. Informarea populației și protejarea sănătății publice. Ministerul Sănătății va supraveghea permanent calitatea apei pentru consumul uman și va evalua riscurile pentru sănătatea populației, iar autoritățile publice locale și operatorii vor informa constant cetățenii despre evoluția situației, eventualele restricții și măsurile de economisire a apei.
Măsurile adoptate sunt preventive și vor fi aplicate pe durata stărilor de alertă.
Pentru detalii accesați aici Decizia nr. 2 a Comisiei Naționale de Management a Crizelor.
Comisia Națională de Management al Crizelor reprezintă mecanismul național prin care autoritățile statului analizează integrat situațiile de criză, coordonează răspunsul instituțional și adoptă decizii rapide pentru protejarea populației, a infrastructurii critice și a continuității serviciilor esențiale.
Nerespectarea deciziilor Comisiei atrage răspundere în conformitate cu legislația.
Secretariatul Comisiei este asigurat de Centrul Național de Management al Crizelor, entitatea responsabilă de monitorizarea implementării deciziilor Comisiei, colectarea informațiilor privind stadiul executării acestora, elaborarea rapoartelor privind nivelul de realizare a măsurilor și informarea Comisiei privind necesitatea adoptării unor măsuri suplimentare.
